© Ovidiu Ștefeligă
© Ovidiu Ștefeligă
© Ovidiu Ștefeligă
ACTUALITATE

Economie și societate

În anul 1929, în Câmpulung Moldovenesc şi în comunele situate în amonte de acesta pe Valea Moldovei, funcţionau 101 mici întreprinderi aparţinând industriei de prelucrare a lemnului, materialelor de construcţii şi industriei alimentare (mori).

Cu toate începuturile activităţii industriale, regiunea rămânea încă slab dezvoltată, aproape 50% din populaţia activă a oraşului şi peste 75% din populaţia din mediul rural fiind ocupată cu creşterea animalelor şi cu activităţi legate de exploatarea şi valorificarea fondului forestier al zonei. (Arhivele Statului, Suceava, fond Câmpulung Moldovenesc, dosar 34, p. 192).

Existenta oraşului Câmpulung Moldovenesc ca reşedinţă de judeţ a fost curmată de către noua împărţire administrativă legiferată în anul 1950, după modelul sovietic. şi astfel, oraşul Câmpulung Moldovenesc devine un simplu orăşel înglobat în regiunea Suceava.

După cel de-al doilea război mondial oraşul a cunoscut o rapidă dezvoltare din punct de vedere industrial (crearea unor noi unităţi industriale: fabrica de mobilă, fabrica de produse lactate, sector metalurgic, materiale de construcţie, filatura de bumbac, fabrica de încălţăminte, etc.).

Cercetarea ştiinţifică era reprezentată de Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări Geologice (I.P.E.G.) şi Staţiunea pentru Cultura Experimentala a Molidului (I.C.A.S.), Câmpulungul fiind, în acelaşi timp şi un important centru turistic.

După 1989, zona trece printr-o profundă recesiune economică, fapt subliniat şi de faptul că regiunea minieră Bucovina (care cuprindea localităţile: Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta, Fundu Moldovei, Breaza) este declarată prin H. G. nr.208/25.03.1999 zonă defavorizată pe o perioadă de 10 ani.

În prezent, majoritatea activităţilor desfăşurate constau din comerţ (cca. 60%), prestări de servicii, producţie, alte activităţi.

Evoluţia numărului şi a structurii populaţiei a avut, şi are în continuare, implicaţii profunde asupra dezvoltării economice şi sociale a localităţii Câmpulung Moldovenesc.

De-a lungul anilor populaţia oraşului a cunoscut creşteri rapide şi modificări în structura sa pe grupe de vârsta, în funcţie de factorii economici, politici, sociali, istorici, biologici, care se reflectă în dinamica populaţiei.

În 1774, Ocolul Câmpulungului număra 922 familii, adică aproximativ 3.688 locuitori. În cadrul Ocolului, Târgul Câmpulung număra atunci 377 de familii.

În 1789, Ocolul Câmpulungului număra 6.399 locuitori, iar în 1800, un număr de 7.601 locuitori.

În 1816, numai Târgul Câmpulungului număra 2.526 locuitori.

Statistica din anul 1937 arată că populaţia oraşului se cifra la 10.751 locuitori.

La recensământul din 1990, populaţia oraşului era de 22.114 locuitori, cu o densitate de aproximativ 150 locuitori pe km2. Din totalul populaţiei, 10.865 reprezenta bărbaţi, iar 11.249 femei.

Populaţia activă era de 10.500 locuitori. Ramurile economice în care munceau locuitorii oraşului erau: industria alimentară, silvicultura, industria lemnului, minerit, circulaţia mărfurilor, învăţământ, cultură, artă, ocrotirea sănătăţii, turism, gospodărie comunală, prestări de servicii.

La recensământul din 18 martie 2002, populaţia oraşului era de 20.041 locuitori.

Din totalul populaţiei, 9.582 sunt bărbaţi (47,73%), iar 10.494 femei (52,27%).

ACCES RAPID

Opțiuni

Distribuie postarea sau revino la lista tuturor articolelor.