Descoperă Municipiul

Un alt punct de atracție al zonei noastre este pârtia de schi „Rarăul”, situată în vecinătatea sudică a municipiului Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă împădurită de pe versantul nordic al masivului Rarău.

În cadrul evenimentului de importanță europeană, sunt prezentate folclorul și tradițiile Bucovinei, prin participarea organizatorică a șase țări, în care trăiesc foști locuitori ai Bucovinei și urmașii acestora: Polonia, Ucraina, România, Ungaria, Slovacia și Republica Moldova.

Câmpulung Film Fest este un eveniment cultural anual ce invită pentru fiecare ediție producții din câte două țări: una din Uniunea Europeană și una dinafara ei.

În condiţiile în care tot mai puţine sunt locurile cu natura neafectată de intervenția omului, Câmpulung Moldovenesc şi împrejurimile sale dobândesc o valoare nebănuită prin prezenţa unui cadru natural deosebit care îndeamnă la drumeţie şi odihnă.

„Străveche vatră românească de datini şi virtuţi, oraşul de sub muntele Rarău are o personalitate specifică, atât prin aşezarea geografică, prin trecutul istoric, cât şi prin profilul spiritual al oamenilor, prin port şi obiceiuri. Oamenii locului, de o proverbială omenie, au ceva din tăria munţilor.” - Grațian Jucan - „Câmpulung Moldovenesc”

O etapă a Campionatului Național de Drift are loc în fiecare an în luna iulie, pe Transrarău, unul dintre cele mai spectaculoase trasee montane din România, la peste 1000 de metri altitudine.

Edelweiss Night Run este o competiție de alergare montană pe timp de noapte, dedicată celor pasionați de alergare, munte și natură.

Anual, în luna octombrie, Festivalul Drumul Lemnului și Târgul Lăptarilor celebrează și promovează vechile ocupați ale câmpulungenilor.

Petrecerea sărbătorilor de iarnă în Bucovina, este una dintre experiențele pe care nu trebuie să le ratezi!

Sărbătoarea de Paști, Sărbătoarea Învierii Domnului, este considerată de bucovineni cea mai mare și, mai ales, cea mai spirituală sărbătoare de peste an. Aici, tradițiile se păstrează și sunt respectate cu aceeași consecvență și sfințenie ca acum câteva sute de ani.

Și „dulcea Bucovină” are ziua ei! În urmă cu un secol, în ziua de 28 noiembrie 1918, această bucată de pământ străbun, ruptă de la sânul țării, își regăsea locul în România Mare.

Colecția cuprinde peste 5.000 de exponate, de diverse mărimi şi forme, simplu sau bogat ornamentate. Mai întâi, sunt prezentate uneltele de lucru, esenţele lemnoase folosite, apoi, fază cu fază, întregul proces de prelucrare, până ce lemnul amorf capătă contururile atât de bine cunoscute.

Colecția Etnografică „Ioan Grămadă”, deschisă publicului în anul 1999, surprinde atmosfera încărcată de farmec dintr-o casă tradițională bucovineană, la finele secolului al XIX-lea.

Muzeul, situat în centrul oraşului și fondat în 1936, reunește astăzi o colecție impresionantă, unică în România, consacrată prelucrării lemnului de pe meleagurile câmpulungene.

Această rezervaţie forestieră se află pe versantul răsăritean al masivului Rarău fiind una din cele mai mari rezervaţii forestiere din ţară. Se apreciază că este cea mai veche pădure de răşinoase în amestec cu fag din ţară, chiar din Europa.

Situate la poalele nord-estice ale Rarăului, pe cursul superior al pârâului Valea Caselor, Cheile Moara Dracului sunt cele mai frumoase şi mai bine păstrate chei din întreaga zonă.

Rarăul fascinează și încântă pe oricine caută să-l descopere. Peisajul magic, de poveste, îi îndeamnă pe cei care ajung pentru prima dată aici sa revină, iar și iar. Ca o chemare ritualică, o invitație la noi descoperiri, la noi aventuri, la relaxare.

Răsfirat de-a lungul văii Moldovei, întins pe pâraiele ce-i străbat curajos munţii din preajmă, acest oraş poartă un farmec greu de descris.

„A fost odată, demult, tare demult, pe când vulturii vegheau văzduhul din înălţimi, iar zimbrii împrăştiau diamante pe nări, când ciripitul păsărilor şi murmurul izvoarelor înfloreau de cântec, la poalele muntelui Rarău şi ale Pietrelor Doamnei, de unde răsare ca argintul viu Izvorul Alb, a fost un iaz mare şi adânc. Apa nu se putea scurge, căci stâncile, numite Pietrele Buhii, erau împreunate pe atunci, iar în acel iaz sălăşluia un balaur ..."

În anul 1929, în Câmpulung Moldovenesc şi în comunele situate în amonte de acesta pe Valea Moldovei, funcţionau 101 mici întreprinderi aparţinând industriei de prelucrare a lemnului, materialelor de construcţii şi industriei alimentare (mori).

Călătorul care are prilejul să străbată zona Câmpulungului Moldovenesc va observa că aici se păstrează, în cadrul înnoirilor ce prefac radical structura aşezărilor, felul de viaţă şi mentalităţile oamenilor, autentice elemente ale tradiţiilor populare.