Prima atestare documentară a Câmpulungului Moldovenesc datează din vremea lui Alexandru cel Bun (14 aprilie 1411). În Evul mediu, aşezarea care şi-a luat numele din asemănarea cu o vale lungă pe cursul râului Moldova, la picioarele masivului Rarău, a fost centrul Judeţului Câmpulung, care includea 15 aşezări pe văile Moldovei, Bistriţei şi Dornei.
      În anul 1716 Dimitrie Cantemir menţiona în lucrarea sa "Descriptio Moldaviae" că locuitorii ţinutului erau organizaţi într-un fel de "republică independentă" şi refuzau să primească ordine de la orice boier local.
      Pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1774 a hotărât ca Moldova superioară să fie anexată Imperiului Austro-Ungar. Ca rezultat imediat, a urmat colonizarea germană şi slavă.
      În 1794 localitatea este declarată târg, iar în anul 1806 oraş. 
      În perioada următoare, Câmpulungul Moldovenesc a cunoscut o puternică dezvoltare economică, socială şi culturală iar populaţia a crescut numeric în permanenţă.
      În 1923 oraşul a devenit reşedinţa judeţului Câmpulung Bucovina.
      În 1995 oraşul a fost declarat municipiu.
      În 2002, Câmpulung Moldovenesc este declarat staţiune de interes local, iar în anul în 2005, Câmpulung Moldovenesc este declarat staţiune turistică de interes naţional.
     Călătorul care străbate "Ţara de Sus" a Moldovei mergând spre Maramureşul legendelor istorice sau spre Ardealul străjuit de cununa Carpaţilor româneşti va fi încântat de măreţia locurilor şi a oamenilor întâlniţi pe valea superioară a Moldovei.
      Un astfel de loc este şi municipiul Câmpulung Moldovenesc, situat într-o depresiune intramontană la poalele nordice ale masivului Rarău din nordul Carpaţilor Orientali.
      Culmile montane ale Obcinii Feredeului către nord şi ale Munceilor Rarăului către sud, ce străjuiesc vatra oraşului, îţi desfată privirea în orice anotimp te-ai afla, prin peisaje inedite care te duc cu gândurile la Tirolul austriac sau la cantoanele din estul Elveţiei.
      Verdele crud al pădurilor de brad şi molid, pajiştile montane ce îmbracă versanţii până în albia Moldovei, apele limpezi ale pâraielor tumultuoase şi aerul ozonat, îi dă rang de staţiune climaterică şi te îndeamnă să-i cunoşti ospitalitatea-i tradiţională.